Barometrul economiei locale (Constanta), semestrul I 2026: mai multe insolvențe decât afaceri noi, mai multe PFA decât SRL

Maestrolichidare.ro · Analiză economică

Analiza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) conturează tabloul economic al primului semestru din anul 2026, evidențiind schimbările de structură din antreprenoriat, presiunile pe lichiditate și evoluția procedurilor de redresare la nivel național și în județul Constanța.


1. Tabloul național: Insolvențele cresc mai rapid decât înmatriculările de firme noi

În primul semestru al anului 2026, la nivel național au fost deschise 3.855 de proceduri noi de insolvență, în creștere cu +12,36% față de cele 3.431 de cazuri înregistrate în S1 2025, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

Paralel cu evoluția insolvențelor, numărul înmatriculărilor de entități noi a ajuns la 74.953, marcând un avans de +7,86%. Astfel, ritmul de creștere al insolvențelor a depășit cu mai mult de 4 puncte procentuale ritmul de înființare a noilor afaceri. Această dinamică indică o comprimare a capacității economice reale, întrucât ieșirea din piață a unor companii mature nu este compensată direct sub aspectul capitalului și al locurilor de muncă prin apariția unor activități individuale.


2. Radiografia economică a județului Constanța și a regiunii Dobrogea

În județul Constanța, în primul semestru din 2026 s-au înregistrat 100 de insolvențe în rândul profesioniștilor, comparativ cu 96 de cazuri în S1 2025 (o creștere de +4,17%), dintre care 27 de cazuri au fost deschise doar în luna iunie.

Această presiune survine după un an 2025 extrem de dificil pentru regiune, în care județul Constanța a consemnat o creștere de +26,70% a insolvențelor (de la 191 la 242 de cazuri). La nivelul întregii regiuni Dobrogea s-au totalizat 309 cazuri în 2025, ritmul regional depășind de peste 7 ori media națională de creștere de la acel moment (+3,84%).

Pe lângă cazurile de insolvență, în semestrul I 2026 s-au înregistrat în județul Constanța:

  1. 3.354 de radieri de firme;
  2. 2.769 de dizolvări.

Cu toate acestea, stocul total al profesioniștilor activi din județ a ajuns la 62.357 la data de 30 iunie 2026, față de 60.719 în anul anterior, reprezentând un avans net de +1.638 de entități (+2,70%).


3. Schimbarea structurii antreprenoriale: Avans susținut de PFA, stagnare la SRL

O analiză detaliată a stocului de profesioniști activi din județul Constanța arată că 81,5% din creșterea netă a numărului de afaceri provine din zona persoanelor fizice autorizate și a întreprinderilor individuale sau familiale:

Forma juridică 30.06.2025 30.06.2026Variație absolutăVariație procentuală
PFA / II / IF11.99413.330+1.336+11,14%
SRL și alte societăți48.72549.027+302+0,62%
TOTAL60.71962.357+1.638+2,70%

Sursa datelor: ONRC

Această tendință este vizibilă și la nivel național, unde înmatriculările de PFA au înregistrat o creștere de +71%, în timp ce înmatriculările de societăți cu răspundere limitată (SRL) au scăzut cu circa 17% (fiind înființate 41.491 de SRL-uri noi). Astfel, ponderile s-au reconfigurat: SRL-urile au reprezentat 55% din totalul înmatriculărilor noi din S1 2026, comparativ cu 73% în anul 2024.


4. Cauzele presiunii financiare: Marje reduse și blocaje de lichiditate

Erodarea profitabilității și blocajele din lanțurile de plăți constituie principalele provocări operaționale ale companiilor:

  • Valoarea instrumentelor comerciale refuzate la plată a atins nivelul record de 3,52 miliarde RON, însumând 43.600 de incidente de plată.
  • Valoarea medie a unui instrument refuzat s-a ridicat la 80.803 RON, înregistrând o creștere de +49% în ultimii trei ani.

Neonorarea plăților la scadență creează un efect de domino pe lanțul de furnizori, propagând lipsa de lichiditate de la IMM-uri către partenerii commerciali mai mari. Sectoarele cele mai expuse la aceste șocuri financiare sunt comerțul, construcțiile, transporturile și depozitarea (unde s-a consemnat o accelerare a dificultăților de +24% la nivel național), industria prelucrătoare, HoReCa și agricultura.


5. Prevenția și restructurarea: Evoluția concordatului preventiv

Mecanismele de restructurare preventivă înregistrează o creștere semnificativă a gradului de utilizare:

  • La nivel național, numărul dosarelor de concordat preventiv a crescut de la 61 de cazuri în anul 2022 la 460 de dosare în anul 2025 (o creștere de aproape 7,5 ori), din care 336 au fost dosare noi deschise în 2025. În primul semestru din 2026 s-au deschis 49 de proceduri noi de concordat, reprezentând aproximativ 3% din totalul procedurilor de insolvență/restructurare initiate.
  • La Tribunalul Constanța, datele raportate pentru anul 2025 indică o rată de eșec de 0% la planurile omologate.
  • În regiunea Dobrogea, peste 30% dintre societățile care au avut un plan de reorganizare confirmat au reușit să se reinseereze pe piață și să își continue activitatea.

 

Accesarea timpurie a concordatului preventiv oferă societăților protecția suspendării executărilor silite (pe o perioadă de 4 până la 12 luni) și posibilitatea de a vota un plan de restructurare eșalonat pe o durată de până la 48 de luni, menținând conducerea societății sub supravegherea administratorului concordatar.